The Anne-Marie
Singura moldoveancă gangsta #din România. Cu nuanţe.
Cine-i Anne şi ce vrea ea
Sunt Anne. Îmi place numele meu. Nu mi-ar fi plăcut să mă mai cheme nicicum. Şi mă gândesc la nume ciudate pentru copiii mei.
Îmi place să vorbesc în fraze scurte şi puternice.
Îmi ador copilăria. Cred că am rămas Anne pentru că în copilărie am fost Ana. Şi pentru că am crescut unde am crescut. În Bucovina. Ştiu despre mine că simt olecuţ mai mult decât ceilalţi şi că nu pot exprima în cuvinte ceea ce trăiesc în multe dintre zilele vieţii mele.
O să îmi păstrez copilăria neatinsă şi nu o să vorbesc despre ea. Cu cât vorbeşti mai mult despre un lucru, cu atât îi dai mai multe interpretări şi peste original intervin variante elevate, făcute pentru a fi povestite.
Îmi place să ascult muzică şi să mă transpun într-un film care curge din experienţa auditivă. Fiecare melodie pe care o ascult e un film în care sunt protagonistă. Cu asta mă hrănesc uneori.
Nu am scris demult şi mi-am pierdut uşurinţa cu care găsesc cuvintele potrivite. Dar în fond, pentru asta sunt cunoscută: îţi spun ceea ce vreau să spun în cuvinte nepotrivite. Atât de nepotrivite, încât devine frumos.
Nu sunt un om echilibrat, nici calculat, nici diplomat. Nu îmi place să ascult de nimeni. Îmi place să ascult de mine. Nu îţi voi spune niciodată ceea ce vrei să auzi. Iar când îţi spun asta, să ştii că îmi doresc ceva de la tine.
Sunt sinceră. Tăioasă. Şi îmi place să mă folosesc de oameni cu acordul lor.
Sunt curioasă. Mă întreb mereu ce s-ar întâmpla dacă aş face o scenă într-un moment neprielnic? Derulez scena în minte. Mă amuză: Doamne, la ce m-a putut duce capul! Asta îmi ia între două şi patru minute. Apoi revin în cadrul neprielnic şi încerc să mă port ca atare.
Îmi place să râd. Mult. Şi mai ales în momente neprielnice. Îmi place să mă întreb: Cum ar fi dacă mă apuc să hohotesc acum? Ar fi deplasat? Să vedem…
Vreau ca ceilalţi să conştientizeze cine sunt. Urăsc orice fel de comparaţie între mine şi alţii. Între ceea ce fac eu şi ceea ce fac alţii. Între relaţia dintre mine şi tine şi relaţia dintre tine şi alţii. Când te întâlneşti cu mine îţi ofer o parte din cine sunt eu. Nu îţi permit să compari asta cu nimic
Îmi place să îi fac pe oameni să râdă. Îmi place să uimesc. Îmi place să mă las descoperită de oamenii pe care vreau să îi las să mă descopere. Vreau să mi se pună întrebarile pentru care am pregătite cele mai inteligente răspunsuri. Vreau să mi se pună întrebări care să mă iau prin surprindere, dar pentru care găsesc cele mai inteligente răspunsuri.
Vreau să am o relaţie cu o femeie. Vreau să călătoresc mult. Vreau să am foarte multe poze cu mine, pentru momentele în care o iau razna şi pentru cele în care nu mă voi mai recunoaşte.
Îmi pare bine că am scris asta.
Frumoasă, Anne. :)
Săru mâna, te mai aştept să vezi ce pune Anne la cale.
Zici ca am citit un fragment dintr-un roman care nu are decat o pagina, prima pagina…eu sper sa mai tot aud caci tot o sa revin :)
Mulţumesc, Florina! Asta am şi vrut când am scris intro-ul ăsta, la Cine sunt eu… să fie un început de roman. Iaca, s-a transformat în Despre mine la un blog. Poate cu timpul… Te mai aştept!
“Vreau să am o relaţie cu o femeie.” – si Rado stie? :)))
Ştie şi nu poate decât să aprecieze o aşa iniţiativă. Plus că nu am specificat ce fel de relaţie. Eu am dificultăţi cu relaţiile între femei, cu tot ceea ce presupune o relaţie. De ce te gândeşti la porcărele? :)
tipic adolescentin…nimic deosebit…teribilism…imaturitate…blogurile astea au devenit un fel de cos de gunoi in care isi pierd unii vremea sortand gunoaiele…
Dacă admiţi că tot pierzi vremea printre scursurile internetului, te invit să mă urmăreşti în procesul maturizării mele. Poate o dată şi-o dată revii la sentimente mai bune ;)
Dragă ileana, (cu “i” mic… ţi-ai trădat lipsa de importanţă din start)
eşti tipic frustrată…nimic deosebit…păreri lipsite de argumentare… imaturitate şi lipsă de viaţă…. genul ăsta de oameni care comentează de dragul comentariilor au cu siguranţă un handicap: nu ştiu să lege două cuvinte motiv pentru care îşi aruncă toată frustarea peste oamenii care au ceva de zis, pe lângă gramatica limbii române şi ceva cărţi citite în spate…. lucruri pe care Ileana, aici de faţă… nu prea pare să le aibă. Dragă Ileana, eu nu aş fi drăguţă ca Anne, eu te-aş trimite la dracu dacă nu-ţi place pe blogul ăsta. Poate ţi-ar prinde bine. Nu te speria dacă nu ai telecomandă la calculator ca să poţi schimba programul… www-ul are un X în colţul din dreapta sus.
Leagă şi tu doo propoziţii, apoi vino cu ele să ne dăm şi noi cu părerea cât de matură, inovativă şi demnă de laude eşti. Dacă nu vei face asta… înseamnă că tot ce am scris mai sus se confirmă.
Hai te pup.
Arguing on the net is like running Special Olympics. Even if you win, you’re still retarded.
Iti doresc sa ai parte in calatoria cu acest blog de cititori cu scaun la cap si de discutii antrenante.
Te pup, Anne, ma reapuc si eu de scris :)
Billy
Billy, ce frumos din partea ta c-ai trecut pe la mine! Spor la scris, îs cu ochii pe tine
Anne, eşti grozavă! Te iubesc! :-)
:) Of!
E de invidiat cat esti de naturala si increzatoare in tine.
Pacat ca femeia cu care vei avea relatia nu vei putea fi tu.
Îţi mulţumesc, străine, că ai dat o geană şi-ai lăsat un gând.
Clar o sa mai revin :-? ..
O fi ploaie, vânt de-o fi/ Tot aici mă vei găsi. Cu tot cu puncte de suspensie şi strâns din buze.
Vreau sa vorbesc ceva cu tine….
În primul rând trebuie să-mi spui cine eşti, în al doilea rând lasă-mi un mesaj ca să înţeleg ce vrei să-mi comunici.
Mai pe scurt, eşti imatură…
dacă şi citeai ceva din blogul meu ţi-ai fi dat seama că nu am avut niciodată pretenţia să fiu vreo autoritate pragmatică şi bine înfiptă în realitate. Mulţumesc pentru intervenţie.
Eşti cea mai minunată imatură şi îţi doresc să rămâi mereu aşa! Cine şi-ar dori gânduri şi limbaj de lemn? Cine? Pentru asta avem realitatea.net. Maturitatea împute vieţile ălora de o deţin.
Baftă la master, Copilule!
Pandora dragă, te pup şi îţi mulţumesc, dar eu URĂSC bafta, aşa că dacă mi-ai ura succes ar fi minunat. :))
Bună.
Am căutat un e-mail de contact şi nu am găsit.
Scrie-mi, te rog, un e-mail la bambulica@gmail.com
Aşa e, nu am contact, dar mă găseşti uşor pe Twitter (the_Anne_Marie şi pe Facebook – Anne-Marie Chelariu). Acolo găseşti more concrete info about me :)
Salut, Anne, (mai) esti din Piatra Neamt? Sau locuiesti in zona?
Bună, Sergiu! Sunt din Piatra Neamţ, dar momentan sunt în Bucureşti. Orice mesaj ai de transmis, do it on Facebook. Mă găseşti la Anne-Marie Chelariu. Mulţumesc :)
ha ha, cat de subtil si de subliminal e butonul acela ‘Te vreau, Anne!” :D :)))))
succes :)
Aşa m-am gândit şi eu, să fie cât mai subtil :)
Mulţumesc tare!
:)
buna verisoaro!
Hola :)
esti ca un copil care vede lumea asta minunata!imi place si ador conceptele tale,sper sa nu te maturizezi niciodata sa devii un roman trist,suparat si care zambeste prea rar.
take care
mulţumesc pentru cuvintele frumoase :)
Amuzantă, interesantă, cu multă încredere în propriile forțe. Tu!
[...] Ce vrea Anne-Marie? Dacă ar trebui să dau un titlu dn ce spune ea despre ea, aş zice: “Anne-Marie – Vreau să am o relaţie cu o femeie. Şi îmi place să mă folosesc de oameni cu acordul lor”. Ar fi un citat din pagina “Cine-i Anne şi ce vrea ea“. [...]
Buna, Ana!
Cred ca avem ceva in comun: si eu am copilarit in Bucovina si parintii mei sunt din Piatra-Neamt!
Hah, mă bucur! Dar numele chiar e Anne-Marie :) Jur pe roşu
Ok, Anne-Marie … “am gresit si rau imi pare”! :)
Mă inspiră munca ta! Îți doresc longevitate și calitate în ceea ce faci!
AdicĂ blogger până la moarte! :) Mulţumesc, Eusebiu!
Bun, ia sa mai adaugam noi o moldoveanca in blogroll :)
Succes cu blogul si multa inspiratie iti doresc.
Salut, Costy! Să fie succes! :)
Tu ai dat o piesa cu Stripes?
am dat.
Frumoasa piesa,Bravo!
Salut Anne, ma bucur ca am “descoperit” acest blog, imi place ceea ce faci, sunt fericit ca mai sunt oameni pe internet cu o asa initiativa ca a ta, iti doresc succes !
KEEP UP THE GOOD WORK
Salut, Dorin!
Mulţumesc pentru încurajare!
Te mai aştept pe-aici
Esti o scumpa, esti grozava (azi ti-am descoperit blogu’ )
You made my day. Thanks
(te pun acum la blogroll si te urmaresc)
Mulţumesc frumos pentru cuvintele de laudă!
Te aştept pe-aici!
“Nu sunt un om echilibrat, nici calculat, nici diplomat. Nu îmi place să ascult de nimeni. Îmi place să ascult de mine. Nu îţi voi spune niciodată ceea ce vrei să auzi. Iar când îţi spun asta, să ştii că îmi doresc ceva de la tine” – ce bine ca nu sunt singura.
nevăr ăloun!
[...] ca am vazut ca va plac montajele motivationale cu fitnesiste (© Anne Marie) am pentru tine un montaj simpatic [...]