Moldoveancă sucită. Cu nuanţe.

Despre orgolii, plafonare și potențial progres

Posted by on 6 August 2014 in De zi cu zi | 0 comments

Despre orgolii, plafonare și potențial progres

Alba Iulia, Piatra Neamț, București, trezirea!

Schimbarea vine de la oameni. De la tineri. Mai bine să ne susținem orgoliile, decât să le oferim un cadru cât de cât oamenilor care ne-ar putea ajuta pe toți să ducem o viață mai bună, mai colorată, mai relaxată și mai frumoasă.

Eu mi-am scos de mult capul din fund și mi-am îngropat din ego. Pentru că se pot face mult prea multe.

Numai să plecăm urechea la ce se vorbește-n sat.

Nimeni n-ar vrea să plece din țară, dacă am trăi cât de cât bine. Eu nu vreau să plec din țara mea, dacă ar semăna cât de cât cu Austria, Elveția sau Germania. Cu o asigurare de sănătate ca lumea, cu un salariu decent, cu o viață culturală ce nu înseamnă doar concerte pentru prostime și mici moca.

Știu că și tu, cititorule, ai momente în care simți că i-ai urni tu pe toți, unul câte unul, dacă nu ar trebui să faci și ceva bani între timp, pentru nimicuri: mâncare și facturi.

Lucruri mici, începuturi timide, cale lungă. Mai bine să stăm cu nasu-n fund și să căutăm nod în papură. Apoi, când tragi linie și te-ntrebi: ce-am realizat în viața asta? Ce se vede? Ce e lucrat de mine? Ce rămâne-n urma mea? să avem zero mustrări de conștiință.

Campania a luat Grand Prix pentru Outdoor la Cannes, anul trecut. Poate o știați. Despre aplicabilitatea ei voiam să vorbesc în postarea asta.

Dacă presa locală ar căuta subiecte de genul ăsta pe net și-ar scrie măcar un articol de genul ăsta pe săptămână, tot și-ar educa publicul să facă și altceva decât să caute poze de la petrecerea din clubul x, din weekend.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *