Moldoveancă sucită. Cu nuanţe.

Posts Tagged "tiff2012"

Nopţi sălbatice la TIFF2012

Posted by on 5 June 2012 in De zi cu zi | 0 comments

Nopţi sălbatice la TIFF2012

Titlul nu vine numai de la filmul franţuzesc cu acelaşi nume, pe care l-am văzut ieri, dar se pretează la pulsul de festival. Dacă n-aş avea nevoie de şapte ore de somn pe noapte ca să nu mă lase corpul după o săptămână, jur că n-aş mai dormi.

Zeci de filme zilnic. Casa TIFF. Berăria. Cafeneaua. Patru cinematografe. Oamenii. Lounge-ul. Întâlnirile. Petrecerile şi surprizele. Când ar mai fi loc de somn?

Nopţi sălbatice

continuare

Read More

TIFF2012

Posted by on 5 June 2012 in Vlog-ul de Marți | 0 comments

TIFF2012

Read More

Excită-mă, ce dracu! – ziua 4 de TIFF

Posted by on 5 June 2012 in De zi cu zi | 4 comments

Excită-mă, ce dracu! – ziua 4 de TIFF

Ştiţi ce-i fain la TIFF? În afară de TOTUL :) – e fain că poţi lucra în mediul ideal. Cocoţată pe-un scaun de bar la Casa TIFF, cu muzică bună pe fundal, ceva râsete şi pupături şi gâdilituri de la cei care tot mai trec şi te văd cu nasu-n laptop, cu frappe-ul lui Vio şi limonada lui Alex. Până în 12 e perfect, apoi creşte pulsul şi te tentează tot felul de lucruri.

O confesiune

Primul film pe care l-am vizionat în ziua a patra a fost O confesiune, producţie Coreea de Sud. Caracterizat ca un psycho-horror contemporan, cu prea multe accente creştine pentru gustul meu. Nu mi-a prea mers la suflet, poate că nu e nişa mea. Cu potenţial de interes pentru câteva imagini olfactive (bătrânul Park Deok-jun foloseşte apa ca metodă de tortură şi toate “şedinţele” sale se desfăşoară într-o baie publică din Seul), precum “simt duhoarea apei pe mâinile tale”. Prea liniar pentru o moldoveancă agitată, parcă fără punct culminant (în afară de cele două ocazii pe care personajul a avut ocazia să descarce pistolul, fapt ce m-a ţinut tensionată şi cu inelarele adânc băgate în urechi – mi-e frică de zgomote puternice).

Pauzele

Suntem un trio valoros aici la TIFF: Corina, eu şi Răzvan. E o veselie continuă şi suntem puşi pe cioace şi făcut miştouri de parcă facem un show de standup comedy. Am vrut să se consemneze asta oficial :) Mergem mai departe.

Ballroom Dancer

Când am luat eu niscai lecţii de mişcat pe ritmuri latino mă tot holbam pe youtube, ca să învăţ de la cei mai buni. Printre primele rezultate apăreau mereu cuplul Slavik Kryklyvyy şi Anna Melnikova. Iaca, ieri am văzut şi-un documentar ce-i avea drept protagonişti. O poveste de dragoste ce s-a destrămat din cauza perfecţionismului lui Slavik, dar care surprinde foarte bine antrenamentele draconice şi munca ce ajunge să facă din dans o corvoadă, nu o plăcere. Ţi se confirmă încă o dată că nimic n-are să iasă bine dacă amesteci business with pleasure.

Excită-mă, ce dracu!

E filmul norvegian pentru care am renunţat la TIFF Music Night şi nu ne-a părut tare rău. Cu un premiu pentru cel mai bun scenariu la Tribeca, e un film onest despre adicţiile adolescentine şi răutăţile specifice vârstei, cu o protagonistă blondă cu ochi albaştri, adânci şi o poftă sexuală de nestăvilit, ce le face probleme tuturor celor din jur. Cu toate că e o ciudăţică, şarmul personal o salvează să nu decadă şi-n ochii spectatorilor, iar libidoul ei face tot comicul de situaţie, până la scenele în care nu reuşeşti să îţi dai seama dacă e “pe bune” sau doar în imaginaţia ei. All in all, un film fresh, merită văzut cu prietenii în sufragerie.

Read More

A început TIFF2012

Posted by on 2 June 2012 in De zi cu zi | 0 comments

A început TIFF2012

După un drum cu două ploi torenţiale ce m-au descurajat c-o să umblu la rochiţ în Cluj şi câteva opriri pentru pozat mascotele (MarmoTIFF şi UrsuTIFF, care sunt deja vedete aici, ca şi noi, de altfel), am ajuns în oraşul ce găzduieşte pentru zece zile crema filmului şi spuma petrecerilor cu ştaif artistic.

Eu v-am zis că am făcut opriri de pozat marmote!

Simpaticul Hurducheişăn ne-a întâmpinat la Casa TIFF, animată de muzică, oameni veseli şi multă forfotă şi ne-am luat în primire badge-ul ce are să ne asigure intrarea la toate proiecţiile, petrecerile şi expoziţiile TIFF-ului.

Cu o oră înainte de Gala de Deschidere a început ploaia, exact când maşinile oficiale aduceau vedetele pe covorul roşu. Ne-am retras într-o cafenea, în speranţa că pentru proiecţia în aer liber o să avem pături, că se lăsase destul de frig pentru picioarele mele golaşe (deh, vestimentaţie de covor roşu!). Cei de la HBO nu numai că ne-au dat pături, dar până să se adune toată lumea în Piaţa Unirii pentru ce avea să fie un recital de soundtrack-uri Star Wars şi Star Trek – foarte reuşite, deja simţeam că festivalul poate să înceapă, eram prinsă.

Cerul, oamenii, filmul, stelele pe care în Bucureşti nu le prea vezi, luna peste care treceau nori exact ca în filmul lui Mellier din 1902 (proiecţia restaurată pe care am putut s-o vedem şi noi, nu doar cei de la Cannes), râsetele la premiera mondială a Despre oameni şi melci în regia lui Tudor Giurgiu, păturile şi aburii ce ne ieşeau din gură târziu, în seară, toate au contribuit la impresia de Aşa se deschide un festival, mă!

Găsiţi o altă relatare la Korina.

Am fugit, începe ziua doi!

Read More