Mai întâi te întâmpină, destul de obosit, ce mai faci, nu te-am mai văzut demult.
Te invită să te aşezi. Mereu are muzică bună, ceva ambiental, instrumentale relaxante, genul de muzică pe care poţi să te laşi pe mâinile cuiva. Câteodată aprinde şi lumânări sau are beţişoare parfumate. “Pari destul de încordată”, “Da, trebuie să iau mai multe decizii în perioada asta”, “Hai, pune capul aici”.
Şi apoi începe: de cum pune mâinile pe tine ţi se face pielea de găină. Ştie ce puncte să atingă, faceţi asta de ceva ani de-acum, desenează rotocoale cu buricele degetelor şi aplică presiune exact unde trebuie. “Închide ochii, dacă vrei”.
Închizi ochii şi-l laşi să te mângâie, să-ţi alinte linia gâtului, să te gâdile la colţurile ochilor, la tâmple, acolo unde te face să zâmbeşti. Oftezi. Aromele pe care le foloseşte te duc în vacanţă. E foarte atent cu tine, nu te lasă să-ţi încordezi niciun muşchi, ai susţinere în orice mişcare vrei să execuţi.
După un sfert de oră cu el te simţi ca nou.
E tipul de la coafor care te spală pe cap.
7 Comments
Join the conversation and post a comment.
Leave a Comment
Asa-i ca ti-ar place sa te poti duce la el de fiecare data cand trebuie sa-ti speli parul? :-D
I-am şi zis asta, că-l iau acasă :)
Haha :)) Foarte tare!
ce dezamăgire…. :))))
din ciclul „povestiri cu final neașteptat”!
Cu apă minerală! Aşa mă spală pe mine pe cap, cu apă minerală. Pe lângă defectul ăsta că are nişte mâine care merg la sigur, mai are un defect: are un accent atât de dulce, că şi cu ochii închişi tot pradă sigură eşti :)
Al meu tace. Mie-mi place să fie linişte în momentele alea :)
Dar la ce coafor mergi tu? :)))
Eh, am avut si eu asa ceva, dar era femeie si era si patroana si stilista (era business-ul ei) si spala pe cap ceva de speriat, superb. Din pacate a emigrat acum vreun an.