Moldoveancă sucită. Cu nuanţe.

Ce faci astă seară, tu?

Posted by on 4 November 2011 in De zi cu zi | 2 comments

Am fost o copilă ce-şi purta păru-n codiţe şi visa la un lac, o luntre şi-o lună. Şi Eminescu. Mi-am înnebunit fostul iubit acum vreo cinci-şase ani, îmi zicea uneori Poezie.  Ăsta-i unul dintre defectele mele, simt enorm şi văd monstruos (merge cu © la nenea Iancu). Mai am defecte despre care-mi place să vorbesc, dar umplem altă filă cu altă ocazie.

Aşa că da, am fost o romantică. Şi-mi plăcea romantismul, îmi plăcea să visez prima noapte de dragoste (nu şi întâia de război!) la o cabană în munţi, cu lumini mici şi albe şi multă zăpadă afară. Acum văd cum ne întoarcem în cameră după o zi în care am făcut urme pe toate pârtiile de ski şi începem să ne pupăm de la uşă cu costumele alea grele şi înzăpezite pe noi. Pe lumină, mă. Şi-apoi fără cuvinte, fără detalii :)

Nu ştiu unde-a plecat siropul. Nu mi-e tare dor de el, mă mai vizitează o dată la ceva vreme, dar nu-mi strecoară-n minte scenarii-n doi. Aşa că nu poate fi denumit romantism, cu toate că am o relaţie foarte mişto cu mine însămi. E sirop pentru mine, un fel de clişeu de awesomeness în care mă scald mulţumită, ca învelită într-o pătură caldă în timp ce beau un vin fiert pe terasa de la Cabana Postăvaru, în plină iarnă. Dar îmi place să râd! Aşa de mult îmi place să râd că parcă-mi strecoară cineva dinadins degetele-n priză şi mă conectează la sursa universală a distracţiei. Lacrimi, lacrimi, şiroaie de lacrimi şi-mi fac vânt cu palma că rămân fără aer şi apoi am doar o grimasă că vocea a dispărut în cascada aia de hohote şi mă ţin şi de fălci şi fac semne de Relaxează-te, mă simt bine, încă respir, continuăăă!

Aşa că dacă-mi faci vreo surpriză şi vii cu trandafirul în dinţi sau îmi laşi un coş de turtă dulce Lambertz la uşă, lasă-mi şi-un motiv de HăHăHă, nu numai de Awh! 80% râs şi 20% sirop şi suntem cei mai buni prieteni.

Pe mine mă cucereşte inteligenţa. Spiritul viu. Cred că Amuzantul are nevoie multă de cele două. Gesturi romantice poate să facă şi băiatul ăla de la Câmpulung Moldovenesc care te invită să dansezi pe-o manea pentru că ăsta-i etalonul lui pentru blues. El îi romantic. Dar gagiul care-ţi zice: pari chinuită şi de-aici reuşeşte să te ademenească afară să închegaţi o conversaţie, ăla o să împartă un compartiment de tren cu tine la întoarcere (nu de alta, dar discoteca cea mai şmecheră din zonă îi la vreo 30km de satul în care locuiesc bunicii tăi).

Aşa că până acum merge votul meu de la BlogJuan spre Augustin, care-a vrut să fie romantic, dar avea în cap numai gânduri de: Mă, ce mama dracului fac eu aici pentru o bucată de păsă?

2 Comments

Join the conversation and post a comment.

  1. augustin radu

    multumesc pentru sustinere:) si iti doresc sa ai parte de o baie intr-o cada plina de lapte 20% si 80% bere:) ca sa fie si romantic si amuzant:))))

Trackbacks/Pingbacks

  1. #BlogJuan-ul votat de bloggeriţe este… « Blogul agentiei STANDOUT - [...] https://theannemarie.ro//ce-faci-asta-seara-tu [...]
  2. Blogjuan pleaca la Amsterdam cu…… | Augustin Radu - [...] https://theannemarie.ro//ce-faci-asta-seara-tu [...]

Leave a Comment

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Anne-Marie