Moldoveancă sucită. Cu nuanţe.

De ce mă cred Amy Poehler

Posted by on 3 February 2015 in De zi cu zi | 2 comments

De ce mă cred Amy Poehler

Amy Poehler e tipa aia pe care o tot vedeți pe scenă împreună cu Tina Fey. Cel mai recent le-ați văzut la Golden Globes. Dacă urmăriți și Parks and Recreation (serialul) o știți și de acolo.

Am început să ascult Yes, Please (audiobook-ul în lectura autoarei) acum câteva zile, în drum spre un masaj și-un drenaj limfatic. Prefața nu m-a agățat, ba din contră, mi-a dat o senzație destul de ciudată de neliniște și de Dacă am ales cartea greșit?. Am ieșit de la masaj cu spatele mai drept și o circulație mai bună în picioare și a început călătoria aia adevărată. Nu am mai zâmbit așa prostește pe stradă niciodată în viața mea. O senzație de Totul va fi bine și multe Da! Da! Așa sunt și eu! și lumea își deschidea parcă brațele ca să  mă primească.

De ce mă cred ca Amy Poehler? Pentru că:

1. am ales să fiu A plain girl with tons of personality. Știu că nu sunt o tipă frumoasă-de-pici-în-cur, dar compensez al dracului cu altele. Amy spune să-ți alegi moneda de schimb, îți va face viața mai ușoară. Nici n-o să-ți mai bați capul cu Nu sunt perfectă, ce țâțe mici am, ce nas strâmb. Așa că poți să fii Tipul ăla grăsun, dar cu care râzi până îți uzi hainele, poți să fii Tipul ăla nu super inteligent, dar mereu excelent îmbrăcat, poți să fii Urâțel, dar gătește orgasmic.

2. am și eu o voce mică și stinsă-n mine care-mi spune lucruri și mă asigură, din când în când, că toate chestiile pe care le simt și stările mele extreme vor merita până la urmă, demonii se vor potoli, răbdarea o să mă coboare de pe tavanul pe care m-am urcat și de care mă țin cu unghiile.

3. și eu îmi iau energia din felul în care reacționează oamenii în jurul meu. N-am fost nici eu dintre tipele super populare din școală, dar nu treceam neobservată, mi-a plăcut teatrul și recompensa cea mai mare e atunci când râzi la glumele mele sau îmi spui că te-am ajutat cu sfatul ăla acum ceva timp, e o scânteie care aprinde ceva în mine și mă alimentează mult.

amy poehler

 Nu știu, nu știu, nu reușesc să vă spun cu aceleași cuvinte mișto pe care le-a ales autoarea toate sfaturile de viață pe care le-a dat. Sunt lucruri cu care mă identific profund și care mă gâdilă sus, fix în creștet, în neuronul obosit de atâta Internet aiurea. Sunt lucruri pe care mi-aș fi dorit să le fi zis eu sau să le fi gândit eu și la care voi să reacționați cu Așa e, da, mamă, măiculiță, ce bine le mai zice.

Citiți-o. E despre tot: adolescență, școală, job, prietenii, sex, căsătorie, copii, divorț.

2 Comments

Join the conversation and post a comment.

  1. Maria

    Am pus-o azi în căști cât am fost la sală și nu am mai oprit-o până am ajuns acasă. E foarte mișto! Mersi de recomandare.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.