Moldoveancă sucită. Cu nuanţe.

Cyber bullying – care e limita?

Posted by on 25 February 2013 in De zi cu zi | 9 comments

Cyber bullying – care e limita?

Ieri mă tot fâțâiam pe youtube și, din link în link, dau de clipul ăsta.

Nu știam de cazul Amandei, care s-a sinucis la câteva zile după ce a postat filmulețul pe care tocmai l-ați vizionat.

O altă fetiță de 13 ani s-a sinucis în 2006 pentru că un adult și-a creat un cont fals și, după șase săptămâni de “relație online” i-a spus că nu mai vrea să fie împreună. Megan suferea de ADD și era supraponderală. “Josh” ar fi trebuit să ia un an de închisoare și o amendă de 1.000 de dolari. Didn`t happen.

Și apoi am început să mă documentez despre fenomenul care afectează, la ora actuală, jumătate dintre adolescenții din America: cyber bullying. Adică în loc să te prind în curtea școlii, să-ți arunc ghiozdanul, să te închid în toaletă, să te bat sau să-ți vandalizez vestiarul, aleg să fac toate astea prin intermediul internetului. Drama asta digitală poate să ducă la gesturi extreme, pentru că intimidarea, amenințările, umilirea îi afectează mult mai ușor pe elevii de gimnaziu sau liceu, principalele victime ale fenomenului.

Ce se întâmplă, de fapt:

“Agresorii” își creează o identitate falsă pentru a împrăștia zvonuri și minciuni despre victime, pentru a-i păcăli pe alții să-și dezvăluie informații personale, pentru a trimite mesaje agresive ca să discrediteze victima, pentru a posta fotografii cu victimele, fără acordul acestora.

Acțiunile sunt deliberate, repetate și deseori extrem de ostile. După câteva cazuri care au scăpat de sub control, fenomenul a intrat și în atenția autorităților, așa că avem legile astea în State.

Pe canalul ABC rulează și un serial cu același nume, Cyberbully.

Cyber bullying e denumit plaga secolului 21. În 2012, peste 5 milioane de copii americani au fost victime ale cyber bullying. Tot anul trecut a avut loc și premiera filmului Bully.

În final, 5 semne că prietenii tăi sau copilul au fost victime ale acestui fenomen. Eu am decis să îmi fac lucrarea de dizertație pe tema asta.

Voi ce cazuri cunoașteți? Credeți că se întâmplă și la noi? Comentariile răutăcioase de pe bloguri sau furtul de fotografii de pe Facebook (care apoi sunt modificate) intră în categoria asta?

9 Comments

Join the conversation and post a comment.

  1. Andrei

    Eu zic ca daca s-ar investi in educatie, n-ar mai ajuge la cifrele astea. Problemele astea nu apar peste noapte, educatia e cheia. Si nu ma refer doar la educatia de la scoala ci mai ales la cea de acasa. Dar asta e poveste mare… vezi de la ce varsta incep sa procreeze.. I say no more…

  2. lucian B

    educatie, educatie si iar educatie…
    nu educatie in sine ci o educatie despre cum sa te educi singur, venita din partea familiei in primul rand, pe sistemul nu tot ce zboara se mananca. si nu e greu deloc, cere doar putina implicare…

  3. AndreeaU

    Cred ca depinde intr-adevar si de educatie. Cred ca daca treci peste asta, vei face fata mai usor rautatilor care vor veni, te face mai puternic. E un subiect foarte bun pentru dizertatie.

  4. Bogdana

    Mi-am adus aminte de un articol recomandat de editorii DOR despre un caz asemănător Amandei. Sper să-ți fie de folos. Succes cu lucrarea. http://www.newyorker.com/reporting/2012/02/06/120206fa_fact_parker?currentPage=all&mobify=0

  5. Abdul Karim

    Hi Anne, how long did it take to construct an in depth article like this. Too many cyber bullies now.

Trackbacks/Pingbacks

  1. Dibette.» Blog Archive » Despre copilarie. Din alt unghi. - [...] de la acest articol, pe care l-am citit ieri, am început să mă gândesc la răutatea copiilor. În mod paradoxal,…

Leave a Comment

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Anne-Marie