Moldoveancă sucită. Cu nuanţe.

Istorie locală: evreii din Bucovina

Posted by on 2 January 2014 in De zi cu zi | 3 comments

Istorie locală: evreii din Bucovina

Am trecut pe lângă cimitirul ăsta de zeci de ori. Situat sub Dealul Barbușca, la intrarea în Vama, peste Podul Alb, era pentru mine o priveliște cu care eram obișnuită. Crescusem prin locurile acelea, iar localitatea nu prezenta un interes istoric pentru mine. Trăgeam cu ochiul la poarta grea, de fier, de fiecare dată când aveam drum spre verișoara mea, dar, copil fiind, nu m-a împins curiozitatea niciodată, până la 25 de ani, să-l explorez.

Știu de la bunicul meu că a existat o comunitate evreiească importantă în Bucovina, dar nu m-am documentat despre asta până acum două săptămâni. Am coborât treptele acoperite de chiciură și-am dat de portița ruginită pe care era un… QR code. Duce la acest link.

Ultima reprezentantă a evreilor în localitate, Bertha Lehrer, s-a stins încă din 1984. Am putut citi și inscripții cu 18xx, dar așchiile de pietre ascunse în pământul acoperit de mușchi pot data încă înainte de 1800.

N-am găsit foarte multe informații pe Internet despre subiectul abordat în această postare, de aceea vă invit să trăiți experiența pe pielea dumneavoastră. În afară de aerul tare de munte, parfumat cu mușchi și piatră mucegăită, veți simți ceva aparte în plimbarea dumneavoastră. Nu știu să descriu în cuvinte, dar am zăbovit. Am înțeles că cimitirul a intrat în International Jewish Cemetery Project, un proiect al International Association of Jewish Genealogical Societies.

Ferit de privirile indiscrete ale trecătorilor obișnuiți, m-am bucurat să văd că cimitirul n-a fost vandalizat decât de vremea schimbătoare, vara fiind aproape inundat de vegetație, iar iarna supus gerurilor.

Față de cimitirele ortodoxe, acesta spune o poveste. Foșnetul brazilor, fâlfâitul de aripi de păsări, mirosul, poveștile pe care parcă ți le spun pietrele, inscripțiile de pe fiecare mormânt reconstruiesc mental scene din cotidianul de acum două secole.

Abia aștept să mă reîntorc.

Notă: toate fotografiile îmi aparțin și sunt supuse copyright-ului. Mulțumesc pentru înțelegere.

3 Comments

Join the conversation and post a comment.

  1. vladbpopa

    Anne, te urmăresc de mult, așa cu o relaxare superioară cum îi stă bine oricărui feroce reprezentat al sexului puternic.

    Tema nouă este absolut -insert naspa thing here -. În afară de faptul că fundalul ăsta negru si textul alb de pe stânga violează retinele și textul gri nu se vede decât cu ochi de vultur, nici nu se potriveste deloc cu spiritul usurel si optimist al blogului.

    Poate bagi un poll și părerea mea e împărtășită de mai mulți, caz în care se schimbă și pot să citesc și eu cu aceeași relaxare superioară pe care o pomeneam la început, că acu e ca si cum as face scufundări în salină fără ochelari.

    • anne

      Da, mă, știu, nici mie nu-mi place :) O schimb.
      Numai că aștept să fie un pic free omul meu de IT.

      Tchuss! Și mulțam!

  2. Adriana

    Si eu am trecut pe langa el de nici nu mai stiu cate ori, si niciodata nu i-am stiut istoria!

Leave a Comment

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Anne-Marie