Moldoveancă sucită. Cu nuanţe.

Soarta cinematografului de provincie

Posted by on 25 March 2014 in De zi cu zi | 4 comments

Soarta cinematografului de provincie

În 1990 erau peste 400 de cinematografe în România. Astăzi au mai rămas 30 dintre ele.

Am fost la proiecţia Closer to the Moon (cel mai recent film al lui Nae Caranfil), la Cinema Panoramic, în Piatra Neamţ. Eu şi mama eram singurii spectatori, că şi râdeam că Uite, am închiriat o sală întreagă de cinema pentru tine! “Staţi unde vreţi” suntem îmbiate, mai în glumă, mai în serios. 4 lei biletul, un frig mai mare ca afară, dar ni s-au oferit două pături cu care să ne învelim şi zâmbete din partea doamnei care a adus proiectorul şi ne-a spus că au ajuns să ruleze filme la cerere :) Aveau un DVD oficial (de la Mandragora direct, cel mai probabil) şi un proiector pe care l-au cumpărat “de la Bucureşti”.

E ultimul cinema funcţional din judeţ şi funcţionează de ceva ani în regim de avarie, ca toate cinematografele de provincie, de altfel. 10 spectatori la o proiecţie e deja motiv de sărbătoare, doamna care se ocupă şi de bilete, şi de proiecţie spune că şase spectatori înseamnă că filmul face succes. Sala are peste 300 de locuri, vă daţi seama cât de singure ne-am simţit!

Neamţ-ul are o populaţie de peste 80.000 de locuitori. Am avut un micro-cinema 7D care a dat faliment. La bietul Mall nu e niciun fel de multiplex. Nu ştiu dacă nu există cerere sau e mai comod să te uiţi pe net, acasă, la home cinema sau s-o tai până la Bacău.

După ce am ieşit de la proiecţie, cu picioarele îngheţate, doamna de la bilete ne-a spus, încrezătoare, că tocmai au fost vizitaţi de doi investitori care vor să renoveze totul şi că dumneai speră să renască Panoramicul. Ceea ce îmi doresc şi eu! Ţin minte că la Titanic a fost full.

 Anul trecut am fost cu ardeleanul la altă sală în ruină, să vedem The Great Gatsby. Despre Closer to the Moon, numai de bine!

Nu ştiu dacă vreau totuşi să se revizuiască (primesc!), dar să se schimbe doar prin locurile esenţiale, să nu se transforme toate cuferele amintirilor pe peliculă în movieplex-uri colorate mirosind a popcorn, dar scaune schimbate, o tâmplărie, acolo şi pânză nouă zău că n-ar strica!

4 Comments

Join the conversation and post a comment.

  1. Emil Calinescu

    Si daca le renoveaza inseamna ca vor avea mai multi spectatori? Oare asta sa fie solutia?

  2. Andreea D.

    În Râmnicu Vâlcea, oraşul meu natal, există cinematograf. Când eram eu la liceu mergeam al film şi, culmea, era sala mereu plină (sau aproape plină). Filmele veneau cu ceva întârziere faţă de Bucale, dar era ok. Preţul unui bilet nu sărea de 10 lei (cred că e mult zece lei, cred că era ceva mai ieftin).
    Acum nu mai ştiu ce se întâmplă pe acolo numai că se zvoneşte că noua fiţă în Râmnic ar fi venitul la Bucureşti pentru un film în AFI :))

  3. Sara

    Și în Bacău erau trei atunci când eram mică. Cel mai mult îmi plăcea cel central, mai era două mai hipsterești, unde am văzut mai multe filme, dar cel central era la o aruncătură de băț de casă. Și acum țin minte că am văzut Titanic stând pe jos, pe scări, alături de aproape tot orașul :D Mă bucur când mă duc acasă și văd sala de cinema plină, chiar dacă nu am văzut până acum una plină cu oameni care chiar vor să vadă filmul ce rulează sau, și mai mult, oameni cărora le place filmul în general. Să știi că și în Galați e la fel de trist. Anul trecut am fost “blocată” acolo ceva timp și cel mai mult mi-a lipsit mersul la film (și nu, nu aș fi mers până în Brăila pentru asta).

  4. Adrian

    ha! la Titanic am fost si eu ultima oara la film in Piatra Neamt. Nu stiam ca mai exista Panoramic. Astia care-i mai stiu prin oras merg la Bacau.

Leave a Comment

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Anne-Marie