Moldoveancă sucită. Cu nuanţe.

Posts Tagged "dans contemporan"

Patinaj modern

Posted by on 18 November 2014 in De zi cu zi | 0 comments

Patinaj modern

O trupă de patinatori canadieni care revoluționează patinajul artistic, dovada că în orice domeniu se poate inova :) Spectacole moderne, contemporane, fără sclipici, băieții ăștia (foști patinatori artistici cu experiență) aduc street dance-ul pe gheață. Mișcări normale de dans, fără artificii și briz-briz-uri, doar că pe gheață.

Doamnelor și domnilor – Le Patin Libre!

Read More

Dans contemporan

Posted by on 24 May 2012 in De zi cu zi | 4 comments

Dans contemporan

Mereu am fost sceptică în ceea ce priveşte trendurile. Nu le-am îmbrăţişat orbeşte. Aerul de Bucovina şi liniştea de Piatra Neamţ mi-au dat o fire oarecum conservatoare, cu toate că “mă ia valul” de mai multe ori decât mă aştept. Dar am nişte convingeri de nestrămutat şi pun mare preţ pe tradiţie. Ştiu că nu mă credeţi, la cât de zăbăucă mă percepeţi. Urs cu mine (un fel de bare with me).

Oare de asta nu m-a mişcat atât de tare spectacolul Cartierului de Dans la care am fost marţi, la Sala Atelier de la UNATC? N-am ajuns de la început, însă, în limbaj de puştani vorbind, a fost disturbing şi trippie.

Văzut şi pe Răzvan Mazilu în sală, l-aş fi întrebat dacă şi el a înţeles din toată manifestarea de fibră umană întinsă la maximum o evoluţie de la larvă la om, combinată cu evoluţia sexuală spre epoca disco.

Două dintre dansatoare mi-au atras atenţia: una înălţută, roşcată, piele şi os şi muşchi (de parcă muşchii de la abdomen i se lipiseră direct de cutia toracică doar ca să-mi facă mie în ciudă), cu braţe zvelte şi musculoase şi lungi, cu mobilitate extraordinară (şi a fost şi singura care mi-a transmis emoţie) şi una ce m-a dus cu gândul la Tinker Bell, cu un tul verde şi braţe musculoase, fese pietroase şi spate de statuie înmuiată în lapte.

Ilustraţia muzicală a spectacolului a fost, zic eu ca neofitul, asemănătoare cu ceva Bjork – Dancer in the Dark. Sunete mecanice cu o repetivitate uneori deranjantă pentru cei care nu-s obişnuiţi cu stilul, pasaje mai curgătoare cu sunete din natură (şi voce ca a fetelor de la Cocorosie).

Mă mai duc. Repet, e primul spectacol de dans contemporan pe care-l văd, am mers cu mintea deschisă, dar m-am simţit depăşită de situaţie. Colega mea de la actorie, Julică (aşa o alint eu), se ocupă de promovarea Cartierului de Dans şi sunt sigură că n-o să am linişte până nu-i văd toate reprezentaţiile :)

Voi aţi văzut genul ăsta de spectacole? V-au plăcut? Le-aţi înţeles?

Read More
Anne-Marie