Moldoveancă sucită. Cu nuanţe.

Posts Tagged "ideo ideis"

Alexandru Tomescu, violonist/orator

Posted by on 21 August 2012 in De zi cu zi | 0 comments

Alexandru Tomescu, violonist/orator

Cântă la un Stradivarius de 1.2 milioane de dolari şi e însoţit de gardă de corp în concerte, dar are emoţii în faţa unor tineri până în 18 ani. Alexandru Tomescu este unul dintre oratorii aceia delicioşi, care, pentru a umple spaţiile din timpul vorbirii, dezvoltă ticuri ce nu fac decât să-i sporească farmecul.

A fost cel care a încheiat seria de discuţii intitulată Seara Povestitorilor. N-a îndrăznit să urce pe scenă şi mai că n-a făcut gaură-n podea la cât de multe emoţii avea. Ne-a captat atenţia de la început, povestindu-ne cum se pregăteşte de aproape un an de zile pentru această întâlnire, de mare importanţă pentru dumnealui. Trebuia să găsească subiectul acela care ne va fi făcut să murmurăm a uimire. S-a retras în munţi cu câteva zile înainte de Alexandria, dar n-a reuşit decât să urmărească umbra pe care o lăsa ridicarea soarelui pe munţi.

Apoi şi-a făcut un carneţel. Un carneţel în care urma să scrie ideea cu care vom rămâne noi toţi, ideea ce va stârni aplauze, ideea care-l va fi scutit de nervozitate. N-a rezolvat nici cu studiul la vioară, activitatea ce-i limpezeşte mereu gândurile. Carneţelul a rămas pe bancheta maşinii.

Şi iată-l, fără Stradivarius, în faţa noastră. Se ridică pe vârfuri din când în când. Gesticulează cu degetele care parcă ţin arcuşul invizibil. Se ridică, se plimbă, se aşează. După 45 de minute de poveşti se opreşte, stingherit: “Domnilor, se pare că atât pot acum”. Avea o oră la dispoziţie. Dar şi-n trei sferturi ne-a povestit despre muzică, artă, studiu, Paganini şi arcuşul uns cu săpun, culoarea muzicii, introvertire şi Turneul Stradivarius pe care tocmai l-a încheiat.

Se simţea, aşa cum ne-a mărturisit, gol. Fără vioară, dar cu bucuria de-a fi acolo şi de-a depăşi, el însuşi, un obstacol.

foto: Ionut Dobre

Organizator: TETA
Parteneri: Primaria Municipiului Alexandria, Consiliul Judetean Teleorman, Inspectoratul Scolar Judetean Teleorman, Directia Judeteana de Sport si Tineret Teleorman, Liceul Pedagogic Mircea Scarlat din Alexandria, Casa de Cultura a Sindicatelor Alexandria, Muzeul Judetean Teleorman, UNATC, Institutul Cultural Roman, BORTUN OLTEANU, NexT, Godot, D’Avent, Catalactica, Societal, Conciato
Sponsori: Coca Cola Hellenic, glade, TELDrum, Euricar, Proinvest SRL, Edelweiss, Eurosiloz
Proiect finantat de AFCN
Campanie: Rusu+Bortun Brand Growers

 

Read More

Ce faci când un spectacol nu iese cum te aşteptai

Posted by on 20 August 2012 in De zi cu zi | 0 comments

Ce faci când un spectacol nu iese cum te aşteptai

Din perspectiva unui tânăr absolvent de UNATC.

Vorbim despre spectacolul Miezul verii la miază-vest, adaptare după August: Osage County de Tracy Letts (spectacol de licenţă al absolvenţilor de anul III UNATC, clasa Şerban Puiu. Spectacolul a fost jucat în cadrul Ideo Ideis sâmbătă seara, într-o sală a Primăriei. Am vrut să aflu de ce au existat şi reacţii vehement critice şi de unde s-a transmis şi către public că cei de pe scenă simţeau, la rândul lor, că nu totul decurge aşa cum erau obişnuiţi.

Am stat de vorbă cu fostul pe coleg din Teen Act, Alex Zlăvog, care-l interpretează pe Bob.

“Ideea e în felul următor: noi am avut senzaţia, acum, fără să mă laud sau să laud grupul în vreun fel, întotdeauna am ştiut, cam de la premiera spectacolului ăstuia, că el este un spectacol foarte bun. Dar nu la modul la care să ne bucurăm noi c-am făcut o treabă foarte bună neapărat, (îl jucăm de prin aprilie, după jumătate de an de lucru). Noi ştim că-i un spectacol foarte bun pentru că relaţia pe care o simţim cu publicul atunci când îl jucăm e foarte puternică. Pentru mine senzaţia asta e foarte specială, aveam senzaţia că-i un spectacol foarte viu”.

Am vrut să ştiu dacă a simţit că spectacolul nu s-a legat şi de ce s-a întâmplat asta.

“Mă pune cumva într-o situaţie delicată. Eu, personal, şi acum nu vreau să mă leg de nimeni, am simţit că legătura aia care se face între noi şi public la toate spectacolele, în seara asta, în mod total curios, nu s-a întâmplat. Pur şi simplu nu se crea nicio legătură între noi şi public. Am simţit că publicul nu prea a empatitat cu ceea ce se întâmpla pe scenă, şi asta pentru că majoritatea oamenilor din public erau adolescenţi”.

Şi, ce faci în situaţia asta?

“Normal că nu cazi şi că, gata. Din punctul meu de vedere, eu m-am concentrat pe cât posibil să-mi fac treaba aşa cum cred eu că e bine. Pentru că am mai trecut prin chestia asta, cu, ştii, panica. Ideea e că noi am discutat spectacolul într-un fel, am gândit textul într-un fel, şi rolul ăla deja a fost construit într-un fel. Nu-mi rămâne de făcut decât să fac, cu câtă dedicare şi pasiunea am în momentul respectiv, ceea ce am de făcut”.

În public s-a creat impresia că momentele la care s-a râs eu fost transformate conştient în “cioace”, pentru că textul aborda o problematică grea, care responsabilizază foarte mult, şi pe care actorii puteau să nu reuşească să şi-o asume, aşa că au găsit această rezolvare, refugiul în acel gen de umor. Alex m-a contrazis:

“Textul ăsta e recunoscut ca fiind o comedie neagră excepţională. Piesa e o adaptare, noi am făcut iniţial pentru licenţă, pentru că aveam anumite reguli în şcoală, l-am scurtat şi adaptat”.

Ce faci când simţi că nu ţi se dă ce crezi că ţi se cuvine atunci când eşti pe scenă?

“Pentru că e o discuţie mai generală, în primul rând trebuie să înţelegi, după părerea mea, care este problema. De ce nu ţi se oferă ceea ce crezi tu că ţi se cuvine. Şi dacă faptul că tu crezi că ţi se cuvine e corect. Contextul în care te afli, vârsta la care te afli, cum e normal să te privească un om în condiţiile în care nu te ştie, în care nu ai avut nu ştiu câte spectacole, ştii ce zic? Eu-s foarte pragmatic, aşa, când e vorba de feedback-uri. Pentru că nu-mi permit să mă las atins de chestiile astea. Nici când mi se spne de bine. Pentru că sunt atât de implicat şi atât de tare mă chinui pe mine încercând să fac o chestie cât mai bună, că niciodată nimic nu e destul de bun. Eu sunt convins că spectacolul ăsta e foarte bun şi datorită faptului că e făcut într-o proporţie destul de mare de nişte studenţi care au terminat trei ani de facultate (care nici măcar nu-s cinci, câţi erau pe vremuri)”.

Notă personală: ar fi ideal să avem acces, ca şi public un pic mai educat, la cei care se străduiesc să ne încânte. Găsesc extrem de util faptul că am reuşit să stau de vorbă cu Alex şi să încerc să-l ajut, spunându-i cum s-a simţit din sală şi încercând să-mi rezolv din nelămuriri ca să iasă un articol cât de cât obiectiv.

În fond, copiii ăştia vin la Alexandria să înveţe.

 

Read More

Merg la Ideo Ideis!

Posted by on 5 April 2012 in De zi cu zi | 3 comments

Merg la Ideo Ideis!

Adică am şansa să-mi retrăiesc adolescenţa :) Perioada în care hoinăream pe la festivaluri prin ţară cu Teen Act şi luam premii şi ne împrieteneam şi stăteam la băute în cămin şi discutam metode şi roluri şi repetam şi dansam şi… pfiii!

Pentru că m-am reapucat de cursurile de teatru şi tot am setat ca New Year`s Resolution să fac pelerinaj pe la toate festivalurile de renume din ţară (ca blogger), ajung la Ideo Ideis la Alexandria cu titulatura “Blogăru` Actor”. Pentru că nu vreau să fiu pur şi simplu Press şi mă bag cu siguranţă la traininguri (mi-e dor de nişte traineri de la care am învăţat mult, iar anul acesta o să fie şi profu` meu de actorie trainer, Alex Pavel) şi-o să mă duc la trupele pe care deja le ştiu să văd cum e lumea nouă şi ce face lumea veche (că tot m-am întâlnit în Bucureşti cu foşti membri Heavenly Hell din Timişoara).

E ediţia a şaptea a festivalului. Eram încă în trupă când dădeau ăştia de la Alexandria drumul la festival şi tocmai ce ne sfătuiam cu ce spectacol să ne băgăm :) Mă bucur de ciclicitatea evenimentelor, sunt sigură că o să găsesc aceeaşi Enimeri cu care mă prezentam în festivaluri, doar că una care are mai multe de spus şi de scris.

Apropo, au început înscrierile. Până pe 10 iunie daţi de veste! Pentru a participa la ediţia de anul acesta a Festivalului Național de Teatru Tânăr Ideo Ideis de la Alexandria, trupele de tineri actori trebuie să completeze formularul și dosarul de înscriere disponibile pe www.ideoideis.ro.

 Taxa de participare este de 200 RON/ persoană, sumă care acoperă cazarea, masa pe durata festivalului (3 mese/zi, 10 nopţi cazare) şi accesul gratuit la toate atelierele, seminariile, conferinţele şi evenimentele speciale din cadrul festivalului.

 Numărul maxim de membri ai unei trupe este de 14 persoane ( 13 participanţi si un coordonator).

Ehe, ce amintiri, dom`le! Festivalul începe la o zi după ce voi împlini 24 de ani (la naiba, e imposibil!) şi am promis că ajung mahmură la Festivitatea de Deschidere. Glumesc, îs om serios, mă duc la muncă, nu la distracţie!

Read More
Anne-Marie