Moldoveancă sucită. Cu nuanţe.

Posts Tagged "lume nebuna"

Cinci povești scurte de stradă

Posted by on 1 February 2013 in De zi cu zi | 9 comments

Cinci povești scurte de stradă

Prima zi cu ceva mai mult soare în București, așa că am decis să iau tramvaiul și să nu mai cârtițesc prin subteran. De fiecare dată când mă plimb la suprafață ajung în fața monitorului cu cel puțin trei întâmplări despre care vreau să povestesc.

1. În fotografie e un exemplu de advertising pe picioarele lui, în intersecție la Lizeanu, pentru Presto Pizza. Cu rotație la fiecare semafor. Băieții se poziționau pe trecerea de pietoni cât mașinile stăteau la roșu și fluturau bannerul.

Reclama Lizeanu

2. Tocmai când credeam că am scăpat de “complimente” libidinoase ca “Ce p…. frumoasă ai” și variațiuni pe aceeași temă, mă trezesc cu un “Te ling și eu pe….?” ce-mi șuieră la ureche.

3. În tramvai, doi daviști se lăudau cu anii de închisoare cu suspendare pe care i-au luat. Eu am luat patru! Eu opt!

4. La Unirii am fost racolată de unul din tipii ăia dubioși ce vor să-și mărească rețeaua de proxenetism. Tastam ceva pe mobil și s-a așezat în fața mea, înalt, cu geacă groasă și gluga trasă și mi-a întins un pliant. Din instinct, am dat să-l iau și să-mi văd de drum. Îmi taie calea și mă prinde de mână: Nu, păpușa, nu pleca! Am grăbit bine pasul.

5. Frântură de discuție prinsă la Dristor: Oh, salut, pe unde ai mai umblat? și drept răspuns, fără Bună Ziua: A murit, mă, ăla? și replica: Încă nu.

Read More

Ai grijă cu ce RATB circuli

Posted by on 28 July 2011 in De zi cu zi | 14 comments

Da, da, ştiu gluma aia cu If you want it done right, you`ve got to do it yourself, dar şi chestia asta se face cu obraz şi ceva premeditare. Nu, nu poţi pur şi simplu să-ţi scoţi tulumba ziua-n amiaza mare ÎN autobuz şi să-ţi provoci plăcere. Aşa ceva, pentru o copilă ca mine, e de-a dreptul şocant şi dătător de traume.

Ca să vă explic. Ştirbei Vodă – ora 17:55. Mă urc într-un RATB ce duce spre Romană. Nu mai erau locuri, mă poziţionez într-o rână unde găsesc şi eu mai liber. Nu trece un minut şi-l văd pe unul că se uită cam aiurea la mine şi-şi dă ochii peste cap. În secunda doi reacţionează o tanti ce stătea pe scaunul din faţa mea (şi care m-a salvat oarecum prin aşezarea ei ca să nu dau ochii cu penisul erect al tâmpitului în cauză). Îi arde o geantă peste cap şi ţipă: Cum îndrăzneşti, nesimţitule, să-ţi scoţi penisul în autobuz?

Tâmpitul îi arde un picior în burtă, moment în care se mai ridică două tanti (cu genţi la fel de voluminoase) şi încep să-i care în scăfârlie lovituri grele, doar-doar şi-o bagă la loc. Eu am ieşit un pic din ceea ce se întâmpla acolo, cred că am avut un scurt blackout că m-a luat total pe nepregătite situaţia. Femeile urlau la şofer să Deschide, domnule, uşa, să coboare bolnavul ăsta! – şoferul se hăhăia (l-am văzut în oglinda retrovizoare), femeile l-au admonestat Uite la el cum râde, cred că-i place şi lui, bolnavul nu se ridica de pe scaun, bărbaţii (patru la număr) din autobuz n-aveau nicio reacţie. Era un război pentru normalitate purtat de trei femei înarmate cu genţi.

Până la urmă, la insistenţele doamnelor, uşa se deschide la un semafor şi individul coboară. Discuţiile de după ar fi trebuit să-i emasculeze de tot pe purtătorii de pantaloni DEGEABA. Adică pe DEGEABA purtătorii de pantaloni.

Eu sechele tot am.

Read More
Anne-Marie