Ouă de țăran vrei?
Recunosc, nu-mi plăcea să fac piața. Până ieri. Am fost în Piața Mare din draga mea urbe, Piatra Neamț. Voiam în primul rând vișine pentru o prăjitură dintr-aia pufoasă, miam, miam. Ne oprim la băiatul cu cele mai ochioase vișine. Alegem, cumpărăm, ne dă restul. Mama are pentru o secundă impresia că mai are de primit bani.
“Păi tu cu el te pui, care face calcule zilnic?”, intervin eu pentru salvarea voinicului.
“Da` lasaț, câti calculi am facut di cân` vând vișini n-am făcut atâta matematică în tătă școala!”, se apără micul neguțător.
(ce replici de basm am tras, mândră mi-s de ele, :) ).
Apoi mergem să luăm niște brânză de vaci. Gustăm de-aici, neah, prea grasă, gustăm de colea, neah, prea acră, găsim băbuța cu boțul perfect.
“Da, maică, 7 lei”, zice ea, deja împachetând.
“Maxim 6”, zice mama mea – da, replica asta a dat-o, promit cĂ nu inventez și că m-a bușit râsu pe loc.
“Nu, nu, 7 lei că uite, are 800 di grami”.
“Da` știu că ești comerciantă bună, nu glumă”, încearcă mama o strategie de îmbunare :)
“Păi da` fânu` cini-l faci? Noi stăm aici să vindem în piață, ăia tineri îs tăți plecați pin Italia, îi greu, îi greu”.
Domnul de la taraba alăturată a intervenit supărat că tineretul lucrează numai pe calculator și că dacă ar fi posibil ar face și fânul tot pe calculator (așa-i că și voi v-ați gândit la FarmVille?)
Un alt vișinar ne-a asigurat că Tătu-i ecologic, că eu am fost plecat până mai amu în Italea și n-o avut cini să trateze vișinele. Eu cred că doar voia să se laude :)
Când credeam c-am terminat periplul aud din gura mamei: Ouă de țăran vrei?
Nu, mulțumesc, mă descurc :)
Săptămână frumoasă tuturor!
Read More
Recent Comments