Moldoveancă sucită. Cu nuanţe.

Posts Tagged "politie"

Există dreptate!

Posted by on 21 May 2012 in De zi cu zi | 0 comments

Există dreptate!

Sâmbătă seară mă întorceam de la cursul de actorie şi-mi croşetam gândurile pe-un scaun în tramvaiul 1. N-am apucat să croşetez nici juma` de ghem că la a doua staţie s-a urcat un scandalagiu ce duhnea a bere ieftină la PET. S-a dus direct la geamul vatmanului şi-a început să-i care injurii: că-mi “bag … în familia ta, ai închis uşile înainte să urc” şi “ce te holbezi aşa, daţi-aş …, mă … pe chelia ta, ochelaristule” şi tot aşa, câteva minute bune şi câţiva pumni căraţi în geam. Se mai plimba un pic, revenea la geam cu alte complimente.

S-a aşezat apoi pe-un scaun. Doamna care stătea în faţa lui s-a ridicat şi şi-a mutat locul. “Fugi  şi tu, speriata ***** mele!”. O minune! Prietenul cu care era, un negricios mic de statură cu gluga îndesată în cap a încercat să-l calmeze: “Hai, băi, gata, nu trebuie să suporte toată lumea nervii tăi”. Ce-am înţeles eu din toată faza a fost că omul nostru a avut probleme cu echilibrul la urcare şi uşile s-au închis înainte ca acesta să-şi fi inserat trupul.

La prima staţie vatmanul opreşte, iese din tramvai şi traversează nervos. Scandalagiul: “Stai că ies să-i sparg ochelarii, să-l *** în chelie de m****”. Surpriza a fost că vatmanul s-a dus ţintă la maşina de poliţie ce era parcată peste drum. Pam-pam-paaam, niţică panică pe moacele prietenilor noştri. “Da, să se ducă la poliţie, n-are ce să-mi facă, el e vinovat că mi-a închis uşa”.

“Cine m-a înjurat?” intră vatmanul cu doi reprezentaţi în albastru. “Tu m-ai înjurat, de ce? Cum poţi să vorbeşti aşa unui om? Pentru ce?”. Prietenul negricios sare cu gura: că tu i-ai închis uşa înainte să se urce, că nu ştii să-ţi faci treaba ca lumea.

O doamnă din tramvai intervine: “Taci din gură, măi, că v-am văzut eu că eraţi cu berea în  mână!”

“Tu să taci din gură, gaboriţo!”, se agită negriciosul.

Poliţista deja le lua declaraţii. Scandalagiii au fost daţi jos, puţină agitaţie pe peron, posesorul de PET a încercat să scape din încleştarea poliţistă, tramvaiul a pornit.

Murmur după: Nu se vorbeşte aşa cu un om în exerciţiul funcţiunii.

Fun!

Read More

Dava de Luni

Posted by on 6 June 2011 in De zi cu zi | 0 comments

Te-ai trezit târziu. Ai sărit ca ars din pat că azi ai examen și că ai uitat rufele în mașina de spălat și poate se împut. Ieși pe balcon să le intinzi și, chior de somn și de miopie, nu bagi în seamă scena din parcare. Eh, doi boschetari care și-au întins niște lucruri pe jos și par că morfolesc la un pachet de biscuiți. Hai totuși să-ți iei ochelarii.

Așa că prima scenă cu care a fost să-ți începi săptămâna a fost legată de injecții. Injectare de substanțe ce tind să cred că nu erau calciu lactic. Condiții jalnice de sterilizare și pericol atât pentru publicul trecător cu bagaje către case, cât și pentru copiii care se întorceau de la școală la 11, deci mici.

O borsetă mică și neagră în care au strâns resturile. Seringa aia a stat direct pe beton. În imaginile pe care le-am captat și  pe care o să le urc aici după ce-mi rezolv problema cu un card-reader năbădăios e femeia care se oprise să le zică: Chem poliția, de atâtea ori vă văd pe-aici că m-am și săturat de voi. Răspunsul lor a fost: Cheam-o.

O dubiță pe care scria Poliția Comunitară a Sectorului 2 a trecut la două minute după ce femeia se retrăsese. Nu i-a văzut, nu le-a păsat. Și-au strâns lucrurile și și-au văzut de drum.

Read More
Anne-Marie