Turist în București

Am părăsit definitiv Bucureștiul cu un an și-un pic în urmă. Nu-mi regret decizia. Mi-e muuult mai bine doar să vizitez Capitala, mi se potrivește un oraș mai liniștit, sunt fericită cu noua viață. Îmi lipsește doar, din când în când, câte-o seară de vin și bârfă cu gagicile mele de suflet sau câte-o petrecere beton cu dans până la ore mici. Dar o dată la trei, patru luni fac câte-un drum de 350km și se rezolvă.

Aceasta nu e o postare în care eu o să fac comparații. Nu vreau să intru în polemici, suntem diferiți și ne plac lucruri diferite. E o postare în care eu vă povestesc cum e să fii turist în București, din perspectiva unui fost locuitor :)

Să intre pozele!

Concluzii:

– toată lumea vrea ceva de la tine. Nu simțeam asta când locuiam în București, mă imunizasem împotriva zgomotului și lucrurilor care mă agasau profund, cum ar fi cerșetorii, oamenii cu pliantele, tipii care te agață pentru “preselecții” și toți ăia care vor să-ți vândă ceva

– mi s-a părut că s-au înmulțit nebunii. Țiganii din trafic, ăia care spală parbrize, ăia care îți bat în geam să-ți ceară te-miri-ce, ăia care au prieteni imaginari și vorbesc singuri

– lumea miroase mult mai frumos ca-n alți ani. Cred că se investește mai mult în parfumuri și vestimentație. Am văzut outfit-uri super interesante pe stradă (chestie care se întâmplă mult mai rar în provincie).

– la fel cum știam, lecția a rămas aceeași: dacă o să caști suficient de mult ochii și gura, o să descoperi chestiuțe. Un mesaj ascuns, un graffitti, un butic, o cafenea, un birt.

Două bune și două mai puțin bune și ne oprim aici :)

Săptămână faină să aveți!